Ziua Internațională a Cafelei 2026

Cafeaua are, din anul 2015, ziua ei oficială, celebrată pe întreg mapamondul. S-a împlinit recent, așadar, un deceniu de când o sărbătorim, cu tort lichid, aburind, în cești. Dar de ce este nevoie de o dată specială pentru a marca importanța băuturii amărui în viața noastră? Hai să vedem ce înseamnă, de fapt, Ziua Internațională a Cafelei, ce se întâmplă în lume la următoarea ediție, din 2026, și cum poți să o marchezi în felul tău unic, ca un adevărat iubitor al aromei inconfundabile.

 

Când este Ziua Internațională a Cafelei în 2026?

Istoricul Zilei Mondiale a Cafelei

Evenimente notabile la nivel mondial

Curiozități despre cafea

Informații despre cafea în România

 

Când este Ziua Internațională a Cafelei în 2026?

În 2026, Ziua Internațională a Cafelei se sărbătorește, ca în fiecare an, pe 1 octombrie. O vei mai găsi menționată și ca Ziua Mondială a Cafelei sau, simplu, Ziua Cafelei.

Data din calendar a fost stabilită pentru a celebra cafeaua ca băutură, dar și pentru a vorbi despre drumul ei lung, de la fermierii din Centura Cafelei până la espresso-ul din fața ta. Este momentul perfect să afli mai multe despre țările producătoare de cafea, despre originea cafelei și despre câte tipuri de cafea există.

Istoricul Zilei Mondiale a Cafelei

Povestea începe cu mult înainte să apară hashtag-urile și pozele cu latte art pe rețelele sociale. Despre originea cafelei, legenda spune că, prin secolul al VII-lea d.Hr., un păstor etiopian, Kaldi, și-a văzut caprele sărind mult mai energice după ce au ronțăit niște fructe roșii. 

A dus boabele la o mânăstire, călugării au testat băutura și au descoperit că îi ține treji la rugăciuni. Unul dintre slujitorii Domnului le-a aruncat în foc, speriat de posibilitatea că ciudatele fructe sunt de la diavol, iar aroma răspândită prin prăjire i-a vrăjit pur și simplu pe cei de față. Așa a fost descoperită și prăjirea, ca metodă de a potența aroma boabelor.

De acolo, cafeaua a plecat spre Yemen și Peninsula Arabică, a ajuns în Turcia, Egipt și Siria, apoi în Europa. În cafenele s-au născut probabil idei mari, capodopere și curente revoluționare,  datorate înțelepților care beau cafea, dezbăteau politică și filozofie, stimulați, probabil, de aroma și de claritatea mentală oferită de băutura amăruie.

Sărbătoarea oficială, însă, este mult mai recentă. Organizația Internațională a Cafelei (ICO) a stabilit Ziua Mondială a Cafelei pe 1 octombrie, în contextul Expo 2015 de la Milano. De atunci, în fiecare an, ziua are o temă specială: de la colaborare în lanțul cafelei până la sustenabilitate și sprijin pentru micii producători.

În 2025, tema a fost „Embracing Collaboration for Collective Action – More Than Ever”. Așadar, nu este doar un motiv să mai bei o ceașcă, ci și să te gândești la oamenii care fac posibilă fiecare înghițitură, la dificultățile cu care se confruntă, provocările schimbărilor climatice, condiția micilor ferme ecologice sau situația forței de muncă implicate în proces.

Evenimente notabile la nivel mondial

De Ziua Internațională a Cafelei, branduri, cafenele, organizații și pasionați de cafea organizează tot felul de evenimente, de la conferințe, degustări și până la campanii caritabile.

Ce se întâmplă, de regulă, în jurul datei de 1 octombrie:

• Degustări de origine – sesiuni în care descoperi cafele din Brazilia, Columbia, Etiopia, Vietnam sau Honduras și înveți să recunoști notele de ciocolată, fructe roșii, citrice sau nuci.
• Workshop-uri de brewing – barista îți arată cum să faci acasă un V60, un espresso reușit sau un cold brew perfect.
• Competiții de barista și latte art – adică Olimpiada spumei de lapte. Inimi, lebede, lalele, eventual și o pisică dacă artistul a dormit bine.
• Campanii pentru fermieri – o parte din vânzări este direcționată către proiecte din țările producătoare de cafea: educație, infrastructură, cultivare sustenabilă.
• Demonstrații de prăjire – vezi cum arată boabele verzi, cum pocnesc la prăjire, care sunt etapele procesului și riscurile de a compromite rezultatul.

Curiozități despre cafea

Cafeaua e genul de băutură care pare simplă, dar în spate are povești cât pentru un serial întreg. Ca să intri și mai bine într-o dispoziție pentru Ziua cafelei, iată câteva curiozități savuroase.

Cafeaua nu e bob, e fruct

Boabele de cafea sunt, de fapt, sâmburii unui fruct care arată ca o cireașă mică, numit „coffee cherry”. Când spui „boabe”, de fapt vorbești despre semințe. Partea de pulpă se numește cascara și poate fi folosită pentru infuzii, un fel de ceai de cafea, din fructul cafelei, cu gust ușor acrișor și parfumat.

Cele două mari vedete: Arabica și Robusta

Când citești despre tipuri de cafea, aproape sigur dai peste aceste două nume. Arabica e considerată vedeta cafelei: are aromă complexă, aciditate plăcută și reprezintă cam 60% din producția mondială. Robusta e sora mai sportivă: crește mai ușor, are mai multă cofeină și un gust mai intens, ușor amar. În espresso, cele două fac adesea echipă.

Cafeaua a fost, la un moment dat, suspectă

În istorie, au existat momente în care cafeaua a fost privită cu neîncredere. În Mecca a fost interzisă, la un moment dat, pentru că se credea că încurajează gândirea prea liberă, iar în Europa a fost numită băutura diavolului, până când Papa Clement al VIII-lea a gustat-o, a aprobat-o și i-a dat „binecuvântare oficială”.

Cafeaua servită în spațiu

Astronauții nu s-au mulțumit cu pliculețele de cafea instant. Pe Stația Spațială Internațională există un espressor special, numit ISSpresso, construit astfel încât să funcționeze în imponderabilitate. Apa fierbinte este împinsă prin capsule în pungi sigilate, iar cafeaua se bea cu paiul, ca să nu plutească picăturile prin cabină. Primul espresso băut în spațiu a fost savurat în 2015, de către astronauta italiană Samantha Cristoforetti – evident, cu paiul, o ceașcă desenată pe plic și o vedere spectaculoasă spre Pământ.

Informații despre cafea în România

Românii și cafeaua au o relație serioasă. Dimineața începe, de obicei, cu „Hai, întâi cafeaua, apoi vorbim”. De la influența otomană și ibricul clasic al bunicilor la espressoarele automate din bucătăriile moderne, România a trecut prin toate etapele posibile. Inclusiv printr-o criză a cafelei naturale în perioada comunistă, înlocuită printr-un surogat din pulbere din rădăcină prăjită și măcinată de păpădie, pe care oamenii au botezat-o ironic „nechezol”.

Câteva tendințe care se simt tot mai puternic la noi:

• Interes pentru origini și terroir – nu mai este o cafea oarecare, ci contează ce origine are, ce note dominante, ce amestec și în ce proporții. Mulți descoperă, prin articole dedicate despre țări producătoare de cafea, că Brazilia, Columbia, Etiopia sau Vietnam nu sunt doar destinații de vacanță, ci sursa aromelor din ceașca lor.
• Pasiune pentru educație în cafea – cursuri de brewing, workshop-uri de latte art, degustări tematice. Oamenii vor să știe ce beau, nu doar ce băutură e mai tare.
• Diversificarea modurilor de preparare – filtru, V60, espressor, Aeropress, cold brew. Tot mai mulți își construiesc acasă un mic coffee corner, unde testează tipuri de cafea, sortimente și rețete diferite.
• Focus pe sustenabilitate – interes pentru cafea certificată, pentru ambalaje reciclabile și pentru branduri care susțin direct comunitățile de fermieri.

Românii au trecut de mult de la cafeaua băută pentru trezire și energizare la adevărate ritualuri pentru plăcerea gustului și diverse experiențe aromatice. Iar Ziua Internațională a Cafelei este ocazia perfectă să descoperi mai multe: de la originea cafelei până la traseul fiecărei boabe, din fermă în ceașcă.

Surse:

International Coffee Day (ICD), https://ico.org/international-coffee-day/

18 Fun Facts About Coffee You Probably Didn’t Know, https://www.insightvacations.com/blog/18-fun-facts-about-coffee/

Your Ultimate Guide to Different Types of Coffee, https://www.tasteofhome.com/article/types-of-coffee/