Cafeaua face parte din ritualul tău zilnic, însoțită de obiceiuri proprii și preferințe. Deși ai anumite tipuri de cafea cărora le ești fidel acasă, la serviciu ori la cafenea, adori savoarea intensă și aromele speciale și îți place să experimentezi gusturi noi. Pentru a te bucura din plin de virtuțile acestei băuturi energizante și a-ți face degustarea cât mai complexă în toate nuanțele, ai nevoie de câteva informații esențiale despre sortimentele de cafea.

Vino cu noi într-o călătorie în jurul lumii, unde vom poposi pe plantațiile de cafea din Brazilia, Columbia, Etiopia, Kenya sau Indonezia și vom descoperi particularități și feluri de cafea, diferite metode de procesare și moduri de preparare folosite pentru a obține savoarea unică dintr-o ceașcă aburindă.

Tipuri de cafea boabe

Tipurile de prăjire a cafelei

Tipuri de cafea preparate

Ce tip de cafea are cea mai mare cantitate de cofeină?

Unde se cultivă cafea în lume?

 

Tipuri de cafea boabe

Au fost identificate câteva zeci de soiuri de cafea în lume. Însă, din câte feluri de cafea există, la scară largă se cultivă plantele din care se obțin sortimentele de boabe: Arabica, Robusta și Liberica.

Arabica

Originară din pădurile din Etiopia și Sudanul de Sud, soiul Arabica s-a răspândit în întreaga lume pentru productivitatea sa și pentru gustul echilibrat și blând al băuturii obținute din boabele sale. Aproape 60% din suprafața globală cultivată cu cafea este reprezentată de varietăți ale soiului Arabica. Acestea intră în compoziția cafelelor de specialitate.

Boabele de cafea Arabica sunt mai mari decât cele din soiul Robusta, au formă ovală, gustul este ușor dulceag și aromele se simt în straturi. Ca intensitate, Arabica este mai slabă în cofeină decât Robusta, însă sunt alte calități care compensează tăria. O cafea de calitate din soiul Arabica se obține din plante cultivate la altitudini mari, pe soluri vulcanice, cu umiditate ridicată.

Robusta

Cafeaua Robusta este al doilea soi ca răspândire, mult mai ușor de cultivat decât Arabica, datorită rezistenței plantelor la boli și posibilității cultivării și la altitudini joase. Însuși numele plantei vine de la robustețea sa în fața condițiilor de mediu. Boabele obținute sunt mici și rotunde, bogate în cofeină și cu un gust mai amar sau ars. Se folosesc în amestecuri cu Arabica, dând cafelei o complexitate mai mare și o tărie superioară.

Liberica

Liberica este un soi de cafea mai puțin răspândit în culturile comerciale, reprezentând aproape 2% din suprafața globală cultivată. Ca plantă, se deosebește de soiurile anterior prezentate prin înălțimea sa, arborii ajungând la 20 m. Are un conținut redus de cofeină, arome de fructe și flori, iar boabele au o formă distinctivă, lunguiață, ascuțită și curbată la un capăt.

Un subtip de cafea Liberica este Excelsa, apreciat pentru gustul său dulce, fructat și aciditatea ridicată. Boabele sub formă de lacrimă sunt mai mici decât cele ale soiului Liberica în general.

Tipurile de prăjire a cafelei

Al doilea factor care determină gustul și intensitatea cafelei, pe lângă soiul acesteia, este tipul de prăjire. Acesta indică de fapt durata procesului de prăjire a boabelor de cafea, care poate varia, în practică putându-se distinge boabele care au trecut prin:

• Prăjire ușoară. Boabele supuse acestui tip de procesare sunt de culoare maro deschis, iar aspectul lor nu este lucios, întrucât nu se eliberează uleiurile din interior. Se utilizează atunci când se dorește să se păstreze aroma brută a cafelei, neinfluențată mult de prăjire. Ca metodă de preparare a boabelor puțin prăjite se recomandă procedeul de picurare a apei, la filtru.
• Prăjirea medie asigură un echilibru al gustului între amar și dulce, arome de nuci și un miros intens. Boabele sunt maro închis, însă fără urme de ulei pe suprafață. Astfel de boabe sunt potrivite pentru aparate automate sau pentru sortimentul cold brew.
• Prăjirea medie-intensă dezvoltă în boabele întunecate și lucioase, cu puțin ulei la exterior, arome complexe de nuci și ciocolată, și o aciditate foarte redusă. Cafeaua obținută astfel se prepară cu presa franceză, cu espressor, cafetieră Moka sau la ibric.
• Prăjire intensă. Rezultatul este o cafea amară, deloc acidă, cu ulei pe suprafața boabelor aproape negre. Se simt nuanțele de ciocolată și nuci. Este procesarea cea mai adecvată pentru espresso.

Tipuri de cafea preparate

Felurile de cafea cunoscute sunt rezultat atât al manierei de preparare, al compoziției, cât și al proporțiilor între cafea, apă și/sau lapte. Rețetele de preparare au o mare legătură cu tradiția diferitelor popoare. Italienii sunt renumiți pentru dezvoltarea unui adevărat cult al cafelei, pentru cafelele pe bază de espresso, așa cum turcii sunt recunoscuți pentru cafeaua la ibric.

Espresso

Espresso se referă la metoda de preparare cu ajutorul unui aparat numit espressor. Rezultatul este o doză de cafea tare care poate fi savurată ca atare sau ca bază pentru alte băuturi pe bază de cafea.

Espresso se pregătește prin forțarea apei la presiune ridicată prin boabele de cafea fin măcinate. În timpul preparării, uleiurile concentrate din espresso sunt extrase, formându-se o „cremă”. Aceasta este cea care dă băuturii aroma bogată și intensă. Pentru preparare ai nevoie de boabe prăjite intens și de râșnire fină. Pentru un espresso scurt se folosesc aproximativ 7 grame de cafea, iar pentru un espresso dublu, este nevoie de 16 grame de cafea râșnită.

Americano

Americano este, așa cum îi spune și numele, o preferință a unui popor de a bea cafeaua într-un anumit mod. O cafea americano este de fapt un espresso, peste care se adaugă o cantitate de apă. Proporția ar trebui să fie de 1:1 între cafea și apă.

Long black

Long black și Americano au aceleași ingrediente, espresso și apă, însă diferă ordinea în care se toarnă în ceașcă sau pahar. Long black presupune turnarea espresso-ului peste apă.

Caffe latte

Un latte este un espresso cu lapte, în care se pun trei părți de lapte și un strat subțire de spumă. În acest ultim strat intervin baristas pentru a face diferite forme, garantând o servire de excepție a băuturii.

Cappuccino

Cappucino este tot un derivat din espresso, cu o parte cafea, o parte lapte și o parte spumă de lapte. Numele băuturii provine de la călugării capucini, a căror culoare a robei se regăsește perfect în amestecul de espresso și lapte spumos dintr-un cappuccino.

Latte machiato

Machiato este o băutură preparată dintr-un shot de espresso, puțin lapte și o parte spumă, servită într-o ceșcuță mică din sticlă.

Cafea la filtru

Cafeaua la filtru se prepară ușor într-o cafetieră cu filtru, prin picurarea apei fierbinți pe filtrul în care se găsesc boabele măcinate. Aroma este simplă, tăria este mică, dar avantajul este că se poate face în cantități mari și nu necesită multe cunoștințe sau un proces tehnic complicat. Se servește simplă, cu zahăr și/sau lapte.

Cafea la ibric

Cafeaua la ibric este cea mai veche metodă de preparare a băuturii obținute din boabele prăjite și râșnițe fin. Metoda a fost inventată de otomani și presupune fierberea apei în ibric și adăugarea cafelei macinate. Se face la foc mic sau pe nisipul fierbinte, astfel încât temperatura să fie constantă pe toată suprafața recipientului. Când încep să apară primele bule care semnalează fierberea și spuma deasupra lichidului, cafeaua este gata. De regulă se adaugă zahăr.

Proporția este de 2 lingurițe și jumătate (circa 10 grame) de cafea arabica măcinată fin la o ceașcă de 160 ml de apă. Aroma este bogată, cu nuanțe de nuci coapte sau de ciocolată.

Cafea infuzată la rece (cold brew)

Metoda presupune infuzarea cafelei, însă în apă rece, pentru minimum 6 ore până la o zi și jumătate. Cu cât stă mai mult, cu atât se eliberează mai bine tăria și aroma.

Frapé

Un frapé este o băutură pe bază de espresso, savurată cu precădere vara, datorită faptului că se servește rece, cu gheață. Într-un frapé se adaugă apă, zahăr, lapte, gheață, frișcă și eventual un topping de ciocolată, transformând băutura energizantă într-un adevărat răsfăț răcoritor.

Ce tip de cafea are cea mai mare cantitate de cofeină?

Cafeaua din soiul Robusta are cea mai mare cantitate de cofeină, urmată de Arabica. Ca mod de preparare, espresso este metoda prin care se obține o cafea tare, energizantă și plină de gust. Și cafeaua la ibric poate avea o cantitate mare de cofeină, dacă se respectă indicațiile de preparare lentă și se adaugă puțin mai multă cafea râșnită în timpul preparării.

Unde se cultivă cafea în lume?

Atunci când savurezi o cafea, guști de fapt o paletă de arome specifice pământului din care cresc plantele, tăria dată de aerul ținuturilor îndepărtate și căldura razelor de soare care au mângâiat fructele roșii din care au ieșit boabele. Cafelele speciale au marcate pe ambalaj și țara de proveniență. Cafeaua se cultivă azi în mai multe zone ale globului, fiecare dintre ele imprimând boabelor anumite caracteristici apreciate de cunoscători.

America de Nord și insulele din Marea Caraibilor

În Hawaii se cultivă cu succes unul dintre cele mai apreciate soiuri de cafea Arabica din lume – Kona. Condițiile naturale oferă mediul potrivit pentru arbuștii de cafea de pe pantele vulcanului activ Mauna Loa. Umbra de după-amiază a norilor tropicali protejează plantele de soarele intens, iar ploile frecvente de pe insulă le oferă cantitatea potrivită de apă. Gustul cafelei este bogat, aromat, cu o cremozitate medie.

În Mexic, cafeaua se cultivă de regulă în ferme mici, însă în total, suprafața culturilor de cafea fac ca țara să se situeze între principalii producători din lume. O ceașcă de cafea mexicană oferă, în general, o aromă minunată și o savoare profundă, adesea cu o aciditate pronunțată. Sunt boabe potrivite pentru cafelele închise la culoare și adesea folosite în amestecuri.

Cafeaua a ajuns în Puerto Rico în 1736, devenind rapid un produs de export de succes. Deși industria a fost afectată de uragane și concurența globală, astăzi se concentrează pe cafeaua Arabica de calitate, cultivată în regiuni precum Grand Lares și Yauco Selecto, recunoscute cafele cu aromă fructată și echilibrul boabelor.

America Centrală

Cafeaua din Guatemala se remarcă prin aromele bogate și complexe. Regiunile de cultivare precum Antigua, Cobán și Huehuetenango, cu solurile lor vulcanice și peisajele dramatice, dau naștere unor boabe de calitate superioară. Cafeaua de aici are un corp mediu spre plin, cu note de ciocolată sau mirodenii, influențate de microclimate unice.

Cunoscută pentru calitatea impecabilă a cafelei sale, Costa Rica produce exclusiv Arabica procesată umed. Fermele mici și facilitățile moderne asigură lucrări agricole meticuloase în fiecare etapă, de la recoltare la procesare. Rezultatul este o cafea cu un echilibru perfect, un corp mediu și o aciditate ridicată, apreciată pe plan internațional.

America de Sud

Renumele Columbiei ca producător de cafea premium se datorează în mare parte micilor ferme de familie, care cultivă și procesează cu grijă boabele. Deși terenul montan face transportul dificil, acest mediu este ideal pentru a obține o cafea de calitate superioară. Sortimentele precum Supremo, cu dulceața sa delicată, și Excelso, ușor mai acidă, reflectă standardele ridicate ale cafelei columbiene.

Cel mai mare producător de cafea din lume, Brazilia impresionează prin plantațiile sale vaste, unde atât Arabica, cât și Robusta sunt cultivate în funcție de condițiile locale. Cafeaua braziliană este recunoscută pentru corpul mediu, aciditatea redusă și dulceața clară, fiind o alegere sigură pentru iubitorii de arome echilibrate.

Africa

Ținutul de origine al cafelei, Etiopia este faimoasă pentru pădurile sălbatice de arbori de cafea, care reprezintă încă principala sursă pentru recoltarea boabelor. Regiunile Sidamo, Harrar și Kaffa dau numele unor cafele pline de personalitate, cu arome intense, un corp bogat și o notă de pământ distinctă.

Cafeaua kenyană, cultivată pe versanții Muntelui Kenya, se remarcă prin aciditatea fructată, corpul plin și parfumul bogat. Micul agricultor este coloana vertebrală a industriei, iar accentul pus pe calitate, de la procesare la uscare, face din sortimente de cafea precum Kenyan AA, un simbol al excelenței.

Unul dintre cei mai mari producători de cafea Robusta, Coasta de Fildeș oferă o cafea aromatică, cu corp ușor și aciditate redusă. Aceste boabe sunt ideale pentru prăjirea intensă, fiind adesea folosite în amestecurile destinate preparării de espresso.

Peninsula Arabică

În Yemen, cafeaua este cultivată tradițional în grădini terasate, pe arbori adaptați climei aride. Procesarea exclusiv uscată și dimensiunile variabile ale boabelor conferă cafelei yemenite o aromă profundă, unică, cu un gust inconfundabil. Portul Mocha a dat numele cafelei arabe, iar amestecul Mocha-Java, o combinație istorică, rămâne un simbol al Peninsulei.

Asia

Insulele mari ale Indoneziei — Sumatra, Java și Sulawesi — sunt recunoscute pentru cafelele lor cu corp plin și aciditate blândă. Fermele mici domină peisajul, iar procesarea uscată contribuie la gustul bogat. Cafelele maturate natural, prin depozitare în climatul cald și umed, sunt apreciate pentru profunzimea suplimentară a aromei.

Introduse de misionarii francezi în secolul al XIX-lea, plantațiile de cafea din Vietnam sunt acum un pilon al industriei globale. Majoritar Robusta, cafeaua vietnameză are o aciditate scăzută și un corp delicat, fiind des folosită în amestecuri, pentru echilibrul său.

Concluzii

Mai mult decât o simplă băutură, cafeaua este o experiență complexă a simțurilor, un ritual care îmbină tradiția și inovația, laolaltă cu gusturile individuale. De la plantațiile îndepărtate din Brazilia sau Etiopia, până la metodele de procesare și preparare care definesc culturi întregi, fiecare ceașcă spune o poveste unică.